Acum ceva vreme (mai exact pe 18 noiembrie 2007) am fost la concert Aura Urziceanu si AG Weinberger. Chiar daca am fost singura (Chris avea varsat de vant si era blocat la vatra, iar alti doritori nu am gasit - pierderea lor/voastra :P ) m-am simtit super bine. Un spectacol de suflet, organizat de oameni profesionisti.

Introducerea in atmosfera a fost facut de niste gimnasti care au zburat legati de inele si funde: impresionant.

Apoi a venit pe scena EL: piele neagra mulata, palarie mistificatoare, apasatoare si... prelungirea lui - chitara. Mi-a placut foarte mult ca era dependent de public. A cantat nu numai pe sufletul lui, dar si in functie de ce a simtit de la noi. Asa ca, orice ati asculta dupa ce ma cititi ( :P ) nu o sa fie la fel de fain ca experienta "in direct".